Două comportamente care arată la fel din exterior, dar au cauze și soluții complet diferite.
1. TANTRUM (criză de opoziție / criză comportamentală)
●Ce este?Un comportament orientat spre un scop. Copilul vrea ceva (atenție, un obiect, evitarea unei sarcini) și reacționează intens pentru a obține acel lucru.
●Mecanism psihologic:Este legat de dezvoltarea autoreglării și a limitelor. Apare frecvent la copiii mici, tipici sau neurodivergenți. Ține de frustrare, control, negociere.
●Caracteristici cheie:Există un declanșator clar (ex: „Nu cumpărăm jucăria.”)Copilul poate întrerupe comportamentul dacă primește ce doreșteReacția este mai intensă în prezența unui adultÎși păstrează parțial controlul asupra comportamentului
●Exemplu:În magazin, copilul țipă, plânge, se trântește pe jos pentru că nu primește dulciuri. Dacă adultul cedează, criza se oprește rapid.
●Cum intervenim?Limite ferme și consecventeValidare emoțională („Știu că ești supărat.”)Fără negociere în timpul crizeiÎnvățarea toleranței la frustrare ulterior
2. MELTDOWN AUTIST (criză de supraîncărcare senzorială / colaps emoțional)
●Ce este?O reacție neurologică involuntară la suprastimulare sau suprasolicitare. Nu este manipulare și nu are scop comportamental.Apare frecvent la copiii cu TSA (Tulburare din Spectrul Autist).
●Mecanism neurologic:Sistemul nervos este copleșit. Cortexul prefrontal (zona responsabilă de control și rațiune) „iese temporar din funcțiune”, iar creierul intră în mod de supraviețuire.
●Caracteristici cheie:Poate apărea fără un „motiv vizibil”Nu se oprește dacă oferim recompensa dorităCopilul nu are control voluntarPoate continua chiar și fără publicDupă episod apare epuizare, rușine sau retragere
●Exemplu:Într-un mall aglomerat, cu zgomot, lumini puternice și mulți stimuli, copilul începe să țipe, să-și acopere urechile, poate să se lovească sau să fugă. Nu pentru că vrea ceva. Ci pentru că sistemul lui nervos este în colaps.
🔍 Diferența esențială
Tantrum: Are scopMeltdown: Nu are scop
Tantrum: Este orientat spre exterior
Meltdown: Este reacție internă la suprasolicitare
Tantrum: Se poate opri dacă primește ce vrea
Meltdown: Nu se oprește prin negociere
Tantrum: Ține de comportament
Meltdown: Ține de reglare neurologică
💛 Cum reglăm un MELTDOWN (nu disciplinăm)
În meltdown nu aplicăm consecințe. Aplicăm co-reglare.
●Reducem stimulii (lumină, zgomot, oameni)
●Ton calm, voce joasă
●Spațiu sigur
●Fără explicații lungi -Acceptăm că episodul trebuie „consumat”
●Fraze utile:„Sunt aici.”, „E prea mult acum. Te ajut.”, „Respirăm împreună.”
■După episod (nu în timpul lui):
●Identificăm triggerii
●Creăm plan preventiv
●Lucrăm pe autoreglare treptată
⚠️ De ce e importantă diferența?Pentru că:Un tantrum are nevoie de structură.Un meltdown are nevoie de siguranță.Dacă tratăm meltdown-ul ca pe un tantrum → copilul se simte neînțeles.Dacă tratăm tantrum-ul ca pe meltdown → consolidăm comportamentul.
🌿 Mesaj pentru părințiDin exterior, pot arăta identic.Din interior, sunt lumi diferite.Un copil aflat în meltdown nu „face criză”.Este un sistem nervos care strigă: „E prea mult.”Iar rolul nostru nu este să câștigăm lupta.Este să devenim sistemul lui nervos extern, până când îl poate construi pe al lui.